Mărturisiri

Şi sunt ceea ce sunt

Publicat pe Actualizat pe

omar-khayyamMă dojeniţi ca veşnic sunt beat. Ei bine, sunt!
Necredincios mă faceţi. Si ce dacă-i aşa?
Puteţi orice să spuneţi pe socoteala mea.
Îmi aparţin. Pricepeţi? Şi sunt ceea ce sunt!

…………………………………………..

Nu judeca pe nimeni, ci cată să-nţelegi.
Eu beau, dar aminteşte-ţi că ai şi tu păcate.
De vrei s-ajungi la pace şi la seninătate,
Apleacă-te asupra durerii lumii-ntregi.

(Omar Khayam)

Anunțuri

Metanoia

Publicat pe Actualizat pe

 Parintele-Justin-300x199
Parintele Justin Parvu: “Sin­gura solu­tie este intoarcerea la tra­di­tie”

by cerul_meu_senin

isnikaForţa aceasta demonică ce stăpâneşte lumea la ora actuală, se întrece, într-adevăr, prin metode care se concentrează asupra vieţii umane. Toate lucrurile care apar acum la orizontul acesta omenesc nu sunt altceva decât metode de distrugere a vieţii umane. Aceste mijloace de otrăvire a omului sunt aşa de puternice şi înrădăcinate încât nu le mai poţi sta înainte. Au apărut toate sistemele acestea de alimentaţie, care sunt puse la dispoziţia omului de la mic la mare, fără echivoc, tot cu scopul de a-l distruge şi mai ales pe copil cât este de mic, din faşă dacă s-ar putea. Dar îmi spunea un cercetător din America, că de la 4, 5 ani copiii sunt expuşi la cele mai mari pericole prin aceste vaccinuri ce provoacă boli care atacă organismul din ce in ce mai mult până la varsta de 15–20 de ani, deci ele nu au neapărat un efect imediat. Acum vin şi iţi răstoarnă toate aceste valori în care tu ai crescut: nu mai este brânza bună, nu mai este oul bun, nu mai este carnea bună, nu mai e fasolea bună, nu mai e toată recolta agricolă buna. Şi mă întreb eu: Ei, bine, dacă omul nostru a trăit sănătos până în jurul a 70 de ani – 80 de ani, cum poate veni omul acesta modern cu atâta ignoranţă să schimbe valorile unui om care a reuşit să trăiasca cu atâta vitalitate în atâta muncă până acum? E suficient să iei o singură zi din vara unui ţăran de-al nostru, care stă 24 de ore cu coasa în mână şi trage cu tot efortul, bea apă asta de izvor şi mănâncă ce poate şi el pe lângă cei 4, 5, 6 copii pe care îi are acasă şi îşi duce viata totuşi atât de sănătos şi plin de energie şi să vezi care este de fapt realitatea lucrurilor.

Dar vine omul modern cu tehnica lui şi întoarce lumea. Copilul nostru firav, copilul pricăjit, bea coca-cola, poate dacă are un lapte la 3 zile, sau o săptămână, dar în mai tot restul timpului este supus la cenzura asta alimentară, încât ajunge să fie la un moment dat ca un cobai al societăţii. Ei vin cu tehnica asta, care chipurile îi prelungeşte viaţa, dar de fapt el îi scurtează viaţa, făcându-l rudă cu toate bolile posibile din lumea aceasta. Pe lângă faptul că viaţa bietului român îi este atacată, prin fabrici şi în uzine, în mine, in toate locurile acestea grele de muncă pe care le suportă sărmanul, i s-a mai adăugat şi această subnutriţie, iar în timpul liber pe care îl mai are, cască gura la televizor, o altă odraslă a modernismului, la calculator, de unde îşi culege toate informaţiile mincinoase ca să îşi poată cârpi toată nenorocita asta de viaţă.

Pe câtă vreme omul nostru de altădată – sănătos, voinic, cu casa lui, cu copiii, cu soţia lui, acolo sărbătoreau sănătoşi şi fericiţi zilele de duminici, sărbătorile mari: Paşti, Crăciun, Sfânta Maria, Boboteaza – în toată această vreme colabora creştinul cu harul lui Dumnezeu pe pământ, care îl făcea pe om să trăiască în toata energia şi spiritualitatea lui, într-o dimensiune reala a existenţei. Este greu să porneşti acum de la o cercetare mai amănunţită ca să îţi dai seama de unde şi încotro merge lumea aceasta în declinul ei şi pâna unde merge şi cât mai rezistă omul să ducă povara aceasta, ca să mai poată avea o mulţumire sufletească în ceea ce face. Pentru că toate tendinţele care vin asupra noastră nu au alt scop decât distrugerea şi pierzarea noastră ca spetă umana. Nu se mulţumesc numai să ne pervertească sufletul prin patimi, ci vor să distrugă cu ura şi orice suflare de viaţă. De acum omul să se aştepte la boli, la cataclisme, cum a fost acum cu 100–200 de mii de oameni morţi în urma cutremurului din Haiti, pentru că ei intenţionează să provoace o încăierare între state, astfel încât să izbucnească, ferească Dumnezeu, un razboi mondial, prin care să distrugă cea mai mare parte din omenire.

Ceea ce este interesant este că toţi cei care participă la maşina aceasta de distrugere, nu îşi pun şi ei întrebări: cât vor mai trăi în fond, dacă distrug tot ce este în jur ca să trăiască numai ei ca neam? Până unde vor merge şi cât cred că vor trăi? Căci întotdeauna groapa pe care o sapi altuia, tu cazi singur în ea. Dar cu toţii vor cădea în ea, toţi care fac aceste greutăţi omenirii, întregii creaţii a lui Dumnezeu, pentru că aici este ţinta. Eu am mai spus-o şi o repet: singura soluţie este întoarcerea la tradiţie şi ieşirea din societatea aceasta modernă, puţin câte puţin, aşa uşor. Să revenim la vechile obiceiuri ale strămoşilor noştri, la cultivarea unui petic de pământ, pentru că şi firea însăşi ne va veni în ajutor. Firea românului nu poate fi falsificată decât foarte greu, pentru că omul nostru are o fibră foarte sănaătoasă şi puternică.

De la ”Isus” la Iisus

Publicat pe Actualizat pe

Marturia unei FOSTE PENTICOSTALE convertita la ortodoxie: CEL CE ACCEPTA “DIALOGUL” CU SECTARUL CARE ISPITESTE SE IMPARTASESTE DE VICLENIA ACESTUIA

marturiiCer scuze de lipsa diacriticelor, nu am timp să corectez acuma.

Provin dintr-o familie penticostala in sanul careia am crescut pana aproape de maturitate. Cu ani in urma, totusi, prin harul lui Dumnezeu am primit Sfantul Botez devenind madular viu al dreptei credinte. As vrea sa adaug si experienta mea personala in ce priveste perspectiva unui dialog cu penticostalul.

Probabil ca stiti/ ati patit-o: orice provocare sau invitatie la discutii pe teme religioase pe care o poate face sectarul unui ortodox este sortita nu numai esecului, cazand pe urechi surde efectiv (fiindca sectarul nu cauta sincer vreun raspuns – el doar stie tot), ci ulterior si rascolirilor si tulburarilor sufletesti de partea ortodoxului care a cazut in astfel de cursa.

Ca cel ce accepta dialogul cu acest vechi sarpe crezand ca poate ceva, fara sa bage de seama se impartaseste mai mult sau mai putin – dar niciodata nu ramane neatins – de viclenia si trufia ispititorului. Iar el va cauta sa iscodeasca si sa rastalmaceasca prin intrebare orice raspuns precum diavolul prin sarpe. Ereticul pleaca apoi linistit ca te-a tulburat (si nu se poate linisti pana nu te tulbura), neclintit in trufia de nezdruncinat, iar tu stai si mesteci otrava ramasa: ca nu i-am spus bine, ca trebuia sa-i zic asa,ca de ce nu mi-am adus aminte si de cutare argument, etc.

De aceea, cred eu, exista recomandarea apostoliceasca sa nu discuti cu omul eretic ci sa te departezi de el, fiindca e cu neputinta sa-l folosesti pe el si pe tine sa nu te vatami.

Bine spunea cineva in comentarii ca “vino si vezi” e calea ortodoxa a tratativelor. Da! bine ar mai fi fost sa se faca vizibila Duminica Ortodoxiei, sa se fi facut macar mici procesiuni in jurul fiecarei bisericute cu Sfintele Icoane, sa se spuna macar cat de putin de ereziile de ieri si de azi si de substratul lor intunecat si pierzator de suflet in ziua in care Biserica s-a delimitat de intunericul tuturor ereziilor si s-a imbracat in podoaba adevarului icoanei inomenirii lui Hristos.

Unii ce se inmultesc cred ca altfel se pot face lucrurile, fara anateme si doar cu dialogul nostru ciunt, dar orice cuget sanatos stie ca e cu neputinta. Caci ce partasie are intunericul cu lumina si cum se pot impaca? Bine este sa se intareasca inimile noastre prin har, ca sa cunoasca Lumina sa se alipeasca de ea si sa fuga de orice umbra a intunericului, acum cand ziua este mai aproape de noi decat atunci cand am crezut.

Cer scuze de lipsa diacriticelor, nu am timp să corectez acuma.

Sursa: http://www.razbointrucuvant.ro